Secţiunea 3. Istoria providenţei de restaurare şi Eu

Fiecare dintre noi, ca individ, este un produs al istoriei providenţei de restaurare. Prin urmare, persoana care trebuie să împlinească scopul istoriei nu este altcineva decât eu însumi. Eu trebuie să ridic crucea istoriei şi să accept responsabilitatea de a realiza această chemare. În acest scop, eu trebuie să împlinesc prin eforturi proprii (pe orizontală), în timpul vieţii mele condiţiile de răscumpărare care s-au acumulat în decursul providenţei de restaurare (pe verticală). Numai dacă îndeplinesc aceasta, pot sta cu demnitate ca rod al istoriei, unul pe care Dumnezeu l-a căutat cu înflăcărare pe parcursul providenţei Lui. Cu alte cuvinte, eu sunt acela care trebuie să restaurez prin răscumpărare, în timpul generaţiei mele, toate misiunile neîmplinite ale profeţilor şi sfinţilor din trecut, care au fost chemaţi în vremea lor să poarte crucea restaurării. În caz contrar, eu nu pot deveni individul care să împlinească scopul providenţei de restaurare.

Pentru a deveni un astfel de învingător istoric, trebuie să înţeleg în mod clar Inima lui Dumnezeu în timp ce El lucra cu sfinţii şi profeţii din trecut, scopul originar pentru care i-a chemat Dumnezeu şi detaliile misiunilor providenţiale cu care i-a încredinţat El. Însă, nu există nimeni în întreaga omenire decăzută, care sa poată deveni un astfel de învingător istoric numai prin eforturile proprii. Din acest motiv, trebuie să înţelegem toate aceste lucruri prin Hristos la cea de a Doua Venire, cel care vine să împlinească providenţa de restaurare. Mai mult decât atât, atunci când credem în el, devenim una cu el şi îl ajutăm în lucrarea lui, putem ocupa poziţia de a fi realizat împreună cu el, pe orizontală, condiţiile verticale de răscumpărare din istoria providenţei de restaurare.

Calea pe care au mers toţi sfinţii din trecut în timp ce luptau să împlinească Voinţa providenţială a lui Dumnezeu este aceeaşi cale pe care şi noi trebuie să mergem azi. Dincolo de aceasta, trebuie să continuăm până la capătul acestei căi, străbătând chiar şi cărările netrecute de ei. Prin urmare, oamenii decăzuţi niciodată nu vor găsi calea care conduce spre viată, dacă nu înţeleg particularităţile providenţei de restaurare. De aici şi motivul pentru care trebuie să studiem Principiul restaurării în detaliu.