Moise şi Isus în cadrul providenţei de restaurare
Moise şi Isus în cadrul providenţei de restaurare
- Biblia conţine multe taine cu privire la lucrarea lui Dumnezeu pentru salvare. Este scris că „Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Şi descopere taina Sa slujitorilor Săi prooroci.” (Amos 3:7)
- Totuşi, fără a cunoaşte principiul care stă la baza providenţei lui Dumnezeu, oamenii nu au putut interpreta misterele ascunse în Biblie.
- Relatările biblice cu privire la viaţa unui profet nu reprezintă doar nişte date istorice. Mai degrabă, prin povestea vieţii unui profet, Biblia dezvăluie calea pe care trebuie să meargă oamenii decăzuţi.
- Vom examina mai îndeaproape cum a stabilit Dumnezeu căile providenţiale ale lui Iacov şi Moise, ca modele pentru calea lui Isus de salvare a omenirii.
Căile-model pentru supunerea lui Satan
- Întreaga cale a lui Iacov a devenit o cale-model pentru Moise şi Isus.
- Moise a mers pe calea subjugării lui Satan, ce a reprezentat o imagine a căii pe care va merge Isus.
- Isus a venit pentru a-l supune pe Satan în mod substanţial.
- Şi mai înainte, Dumnezeu l-a chemat pe Iacov să meargă pe calea care a fost o reprezentare simbolică a căii lui Isus.
- Mai mult, calea lui Iacov constituie un model pentru calea pe care trebuie să meargă israeliţii şi întreaga omenire pentru a-l supune pe Satan şi pentru a atinge scopul providenţei de restaurare.
- Scopul providenţei de restaurare este atins atunci când oamenii îl aduc pe Satan la supunere benevolă şi devin stăpânii lui.
- Ei trebuie să realizeze aceasta îndeplinind partea de responsabilitate care le este dată.
- Isus, ca Mesia şi strămoş adevărat al omenirii, a deschis calea de supunere totală a lui Satan şi din acel moment a călăuzit oamenii de bună credinţă să îi urmeze exemplul.
- Satan, ce nu se predă cu umilinţă nici măcar în faţa lui Dumnezeu, nu s-ar fi predat sub nici o formă lui Isus, şi cu atât mai puţin unor credincioşi de rând.
- Prin urmare, Dumnezeu, asumându-şi responsabilitatea pentru soarta oamenilor pe care i-a creat, l-a chemat pe Iacov şi a lucrat prin intermediul lui, pentru a ne arăta, în formă simbolică, calea supunerii lui Satan.
- Moise a fost capabil să îl subjuge pe Satan, urmând exemplul acelei căi-model care a fost dezvăluită în mod simbolic prin calea lui Iacov.
- În mod similar, în baza exemplului căii lui Moise, Isus a venit pentru a-l supune pe Satan în mod substanţial.
Providenţa de restaurare în centru cu Moise
- Moise a fost figura centrală pentru restaurarea fundamentului credinţei.
- Fundamentul credinţei a trebuit stabilit din nou, pentru a începe calea de întoarcere pe pământul promis al Canaanului la sfârşitul celor patru sute de ani petrecuţi în sclavie.
- Moise se deosebea de toate figurile centrale precedente, chemate să stabilească fundamentul credinţei.
- În primul rând, Moise a fost pus în poziţia în care îl reprezenta pe Dumnezeu, acţionând în numele Lui.
- În al doilea rând, Dumnezeu l-a stabilit pe Moise pentru a-l prefigura pe Isus.
- Spre deosebire de Abel, Noe şi Avraam, Moise nu a mai trebuit să aducă o ofrandă simbolică.
- În loc de aceasta, el a putut restaura fundamentul credinţei doar prin ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu în timp ce îndeplinea providenţa separării de Satan în baza numărului patruzeci.
- În Epoca Providenţei de Stabilire a Fundamentului pentru Restaurare, Dumnezeu a lucrat pentru a stabili fundamentul substanţial la nivel de familie.
- Odată cu intrarea în Epoca Providenţei de Restaurare, Dumnezeu a lucrat pentru stabilirea fundamentului substanţial la nivel naţional.
- Odată ce Moise a asigurat poziţia de Abel, israeliţii, care se aflau în poziţia de Cain, trebuiau să îndeplinească condiţia naţională de răscumpărare pentru înlăturarea naturii decăzute prin supunerea lor faţă de Moise.
- Procedând astfel, ei aveau să stabilească fundamentul substanţial la nivel naţional.
- Moise trebuia să restaureze prin răscumpărare fundamentul credinţei la nivel naţional,
- iar israeliţii, în centru cu Moise, trebuiau să restaureze prin răscumpărare fundamentul substanţial la nivel naţional.
- Aceasta ar fi constituit fundamentul pentru Mesia la nivel naţional.
- Moise i-a scos pe Evrei din Egipt, lumea satanică,
- cu ajutorul miracolelor şi al semnelor, i-a condus prin Marea Roşie,
- şi a rătăcit cu ei prin pustiu înainte de a intra în Canaan, pământul făgăduinţei.
- Aceasta a prefigurat calea pe care Isus va conduce într-o bună zi Creştinii, cel de al Doilea Israel.
- Cu ajutorul miracolelor şi al semnelor, Isus îi va scoate pe creştini din viaţa de păcat şi îi va conduce în siguranţă peste marea răului plină de suferinţe.
- El îi va purta printr-un pustiu lipsit de apa dătătoare de viaţă înainte de a-i conduce în Grădina Edenului promisă de Dumnezeu.
- Ambele căi au fost prelungite de trei ori din cauza lipsei de credinţă a israeliţilor.
- Pentru ca Moise să devină figura centrală în restaurarea fundamentului credinţei şi pentru a fi calificat să îi scoată pe Israeliţi din Egipt,
- el trebuia ca individ să moştenească perioada de răscumpărare la nivel naţional de 400 de ani şi să împlinească o providenţă bazată pe numărul 40 pentru separare de Satan.
- Pentru a atinge aceste scopuri, Moise a fost adus la palatul Faraonului, centrul lumii satanice, unde a petrecut patruzeci de ani.
- În decursul celor patruzeci de ani de viaţă petrecuţi la palatul Faraonului, Moise a împlinit providenţa bazată pe numărul patruzeci pentru separare de Satan, şi astfel a restaurat fundamentul de credinţă.
- Israeliţii, care se aflau în poziţia de Cain, trebuiau să îl urmeze cu credinţă şi să i se supună lui Moise, care asigurase poziţia de Abel.
- Moştenind Voinţa lui Dumnezeu de la Moise şi multiplicând binele, ei ar fi îndeplinit condiţia naţională de răscumpărare pentru a înlătura natura decăzută şi a stabili fundamentul substanţial la nivel naţional.
- Israeliţii trebuiau să stabilească fundamentul substanţial urmându-l pe Moise din momentul în care au părăsit Egiptul şi până când vor fi intrat în ţinutul binecuvântat al Canaanului.
- Dumnezeu a lansat providenţa de începere a căii cu uciderea de către Moise a unui egiptean.
- Văzând că unul dintre fraţii săi israeliţi este maltratat de către un supraveghetor egiptean, Moise a fost împins de dragostea arzătoare pentru poporul său; el l-a lovit şi l-a ucis pe om.
- Atunci când israeliţii l-au văzut pe Moise lovind şi ucigându-l pe Egiptean, ei au înţeles greşit fapta sa şi l-au vorbit de rău.
- Faraon a aflat ce se petrecuse, şi căuta să omoare pe Moise. Părăsindu-i pe Israeliţi împotriva voinţei lui, Moise a fugit în pustiul Madianului.
- Fundamentul substanţial a fost ruinat, iar prima cale naţională de restaurare a Canaanului s-a sfârşit cu eşec.
- Atunci când prima cale naţională de restaurare a Canaanului s-a sfârşit cu eşec, Satan a putut pretinde la cei patruzeci de ani petrecuţi de Moise la palatul Faraonului.
- Prin urmare, pentru ca să înceapă cea de a doua cale naţională de restaurare a Canaanului, Moise trebuia să stabilească din nou fundamentul credinţei împlinind o altă perioadă de patruzeci de ani pentru a restaura prin răscumpărare cei patruzeci de ani petrecuţi de el la palat şi pierduţi.
- Moise a trecut printr-o a doua providenţă a numărului patruzeci pentru separare de Satan în timpul celor patruzeci de ani petrecuţi de el în pustiul Madianului.
- Acolo el a restaurat fundamentul credinţei, necesar pentru a începe cea de a doua cale de restaurare a Canaanului.
- Pentru a înfăptui providenţa de începere a celei de a doua căi naţionale de restaurare a Canaanului, Dumnezeu i-a dat lui Moise trei semne şi zece urgii cu care să triumfe asupra Egiptenilor.
- Israeliţii au crezut şi l-au urmat pe Moise. Prin urmare, israeliţii erau gata să înceapă cea de a doua cale naţională de restaurare a Canaanului.
- Israeliţii trebuiau să rămână credincioşi şi supuşi lui Moise pe parcursul întregii călătorii.
- Fundamentul naţional de substanţă nu putea fi stabilit, până când ei nu ar fi traversat pustiul cu o credinţă neclintită în Moise şi nu ar fi intrat în ţara Canaanului.
- În prima cale, dacă israeliţii l-ar fi urmat pe Moise, ei ar fi fost conduşi pe drumul direct prin ţara Filistinilor şi ar fi intrat în Canaan în douăzeci şi una de zile.
- Aceasta era o perioadă care corespundea căii de 21 de ani petrecuţi de Iacov în Haran.
- Totuşi, în cea de a doua cale, Dumnezeu nu i-a condus pe oameni pe drumul direct.
- El se îngrijora că atunci când se vor întâlni cu filistinii războinici, israeliţii vor fi tentaţi să renunţe iarăşi la credinţă şi să se întoarcă în Egipt.
- În schimb, Dumnezeu i-a condus peste Marea Roşie şi prin pustiu, făcând un lung înconjur. Dumnezeu a plănuit să-i aducă în Canaan după douăzeci şi una de luni.
- Pentru a începe calea naţională, Moise a cerut permisiunea pentru o plecare de trei zile, cu intenţia de a-l păcăli pe Faraon şi a-şi elibera poporul din sclavie.
- Israeliţii au plecat de la Ramses şi s-au condus de Voinţa lui Dumnezeu pe parcursul călătoriei de 3 zile către prima lor tabără, cea de la Sucot.
- Pe malul Mării Roşii, la porunca lui Dumnezeu, Moise şi-a întins toiagul şi a despărţit apele; apoi i-a condus pe israeliţi dincolo pe fundul uscat al mării.
- Egiptenii care veneau în urmărirea lor au fost înecaţi împreună cu carele lor de luptă atunci când apele s-au închis la loc şi i-au înghiţit.
- Israeliţii au ajuns în pustiul Sin. De atunci, Dumnezeu i-a hrănit cu mană şi prepeliţe.
- Când israeliţii şi-au aşezat tabăra la Refidim, acolo nu era apă pentru oameni de băut.
- Dumnezeu i-a poruncit lui Moise să lovească stânca din Horeb astfel ca să izvorască apa din ea.
- Moise a procedat întocmai şi le-a dat oamenilor apa care le-a salvat viaţa. (Exod 17:6)
- Israeliţii au ajuns în pustiul Sinai. Moise atunci a luat şaptezeci de bătrâni şi s-au urcat pe Muntele Sinai pentru a se întâlni cu Dumnezeu.
- În timpul postului de 40 de zile, Moise a primit instrucţiunile lui Dumnezeu cu privire la Chivotul Făgăduinţei şi Cort.
- Când postul de patruzeci de zile a luat sfârşit, Moise a primit două table de piatră, pe care erau înscrise de degetul Domnului cele Zece Porunci.
- Totuşi, când a coborât de pe Muntele Sinai şi s-a înfăţişat israeliţilor, Moise i-a găsit venerând un viţel de aur.
- Moise s-a aprins de furie când a văzut acest lucru. El a aruncat în pământ tablele de piatră şi le-a spart la poalele muntelui (primul eşec).
- Apoi, după ce Moise a postit 40 de zile a doua oară, Dumnezeu i-a dictat cele Zece Porunci, şi Moise le-a scris pe table.
- Moise a luat aceste table şi a venit încă o dată în faţa israeliţilor.
- De data aceasta ei l-au onorat pe Moise şi, ascultând de poruncile acestuia, au construit Chivotul Făgăduinţei şi Cortul.
- Cele două table, pe care era înscris Cuvântul, îi simbolizau pe Adam şi Eva restauraţi, şi, la fel, pe Isus şi pe presupusa sa Mireasă (Sfântul Duh).
- Cortul îl reprezenta la nivelul de simbol pe Isus.
- Chivotul Legământului reprezenta cosmosul şi, în acelaşi timp, era o reprezentare mai mică a Cortului.
- Cu ce scop a dat Dumnezeu tablele de piatră, Cortul şi Chivotul Legământului?
- Israeliţii în repetate rânduri şi-au pierdut credinţa pe parcursul călătoriei lor. Spre sfârşit, exista pericolul că şi Moise chiar ar putea acţiona fără credinţă.
- Pentru a rezolva această situaţie, Dumnezeu a stabilit un obiect al credinţei, unul care să rămână neschimbat, chiar dacă oamenii s-ar putea schimba.
- Din cauza lipsei de credinţă a israeliţilor, cel de al doilea fundament pentru Cort a fost din nou pângărit de Satan.
- Totuşi, israeliţilor le-a fost permisă o nouă încercare de a împlini providenţa numărului patruzeci pentru separarea de Satan şi de a restaura prin răscumpărare fundamentul pentru Cort prin cea de a treia încercare.
- Misiunea de patruzeci de zile de iscodire a ţinutului Canaanului a fost dată ca o condiţie pentru a obţine aceasta.
- Când conducătorii trimişi s-au întors, cu excepţia lui Iosua şi Caleb, toţi au prezentat rapoarte lipsite de credinţă.
- Auzind acest raport, israeliţii au protestat iarăşi împotriva lui Moise.
- Ca rezultat al lipsei lor de credinţă, cel de al treilea fundament pentru Cort s-a sfârşit printr-un eşec.
- Fundamentul pentru Cort a fost invadat de către Satan de trei ori.
- De aceea, condiţia naţională de răscumpărare pentru înlăturarea naturii decăzute nu a fost împlinită, şi fundamentul substanţial pentru cea de-a doua cale naţională de restaurare a Canaanului nu a fost stabilit.
- Prin urmare, cea de-a doua cale naţională de restaurare a Canaanului în întregime s-a sfârşit printr-un eşec. Providenţa lui Dumnezeu a fost prelungită prin a treia cale naţională.
- Cea de a doua cale naţională de restaurare a Canaanului a sfârşit printr-un eşec.
- Cei 40 de ani pe care Moise i-a petrecut în deşertul Madianului, pentru a restaura fundamentul credinţei, au fost invadaţi de Satan.
- Ca rezultat al eşecului misiunii de iscodire a ţinutului, oamenii au trebuit să rătăcească prin pustiu timp de 40 de ani, câte un an pentru fiecare zi a misiunii de iscodire de 40 de zile, până s-au întors la Cadeş-Barnea.
- Pentru Moise această perioadă de 40 de ani de rătăcire în pustiu a fost necesară pentru a-l separa pe Satan, care invadase fundamentul credinţei anterior,
- şi pentru a restaura prin răscumpărare fundamentul credinţei pentru cea de a treia cale.
- Din cauza lipsei de credinţă a israeliţilor, fundamentul pentru Cort a fost invadat de către Satan de trei ori.
- De aceea, fundamentul substanţial pentru cea de-a doua cale naţională de restaurare a Canaanului nu a fost stabilit.
- Prin urmare, cea de-a doua cale naţională de restaurare a Canaanului în întregime s-a sfârşit printr-un eşec.
- Providenţa lui Dumnezeu a fost prelungită prin a treia cale naţională.
- În decursul celor 40 de ani, Moise a împlinit fundamentul credinţei pentru cea de a treia cale naţională de restaurare a Canaanului.
- Prin urmare, el a asigurat, de asemenea, şi poziţia de Abel pentru fundamentul substanţial.
- Pentru israeliţi scopul celor 40 de ani de rătăcire în pustiu a fost de a realiza providenţa de începere a celei de a treia căi.
- A treia cale naţională de restaurare a Canaanului trebuia să înceapă împlinind o providenţă de începere bazată pe stâncă.
- De aici încolo, dacă israeliţii ar fi onorat Cortul cu credinţă şi devotament şi l-ar fi urmat pe Moise în Canaan, ei ar fi stabilit fundamentul substanţial în cadrul celei de a treia căi naţionale.
- Pentru a înfăptui providenţa de începere a căii, bazată pe stâncă, Dumnezeu l-a instruit pe Moise să lovească în stâncă cu toiagul său, astfel ca ea să poată da apă şi să le dea oamenilor să bea.
- Totuşi, când a auzit că oamenii erau nemulţumiţi de el şi se plângeau că nu au apă de băut, Moise nu şi-a putut stăpâni furia şi a lovit stânca de două ori.
- Lovind stânca de două ori, Moise a subminat providenţa de începere a căii bazată pe stâncă.
- Drept consecinţă, lui nu i-a fost permis să calce pe pământul făgăduinţei.
- Dumnezeu l-a ridicat pe Iosua în locul lui Moise şi i-a pus pe israeliţii interiori să i se supună şi să stea alături de el pe fundamentul pentru Cort.
- Iosua a trimis doi oameni să iscodească zidurile Ierihonului.
- Când s-au întors, cele două iscoade au făcut un raport plin de credinţă: „... toţi locuitorii ţării tremură înaintea noastră.” (Iosua 2:24)
- Generaţia mai tânără de israeliţi, care crescuse în pustiu, a crezut în spusele iscoadelor, iar această credinţă le-a permis să înceapă cea de a treia cale.
- După ce israeliţii conduşi de Iosua au încheiat calea de 3 zile, Chivotul Făgăduinţei i-a călăuzit către râul Iordan.
- Tablele aflate în centrul Chivotului şi stâlpii de nori şi de foc îi simbolizau pe Isus şi pe presupusa lui Mireasă.
- Atunci când Chivotul Făgăduinţei a intrat în râul Iordan, apele lui s-au despărţit, deschizând calea pentru oamenii care urmau Chivotul să meargă pe albia uscată.
- După ce au ieşit din Iordan, israeliţii şi-au pus tabăra la Gilgal şi au respectat sărbătoarea Azimilor.
- Apoi ei s-au îndreptat către oraşul Ierihon.
- După ce au făcut înconjurul oraşului timp de şapte zile, poporul a scos un strigăt puternic şi zidurile cetăţii s-au prăbuşit.
- Apoi Iosua a început atacul asupra duşmanului cu o forţă de neînvins. El i-a învins pe toţi cei treizeci şi unu de regi.
- Pe baza victoriei lui Iosua, israeliţii au stabilit fundamentul substanţial în cea de a treia cale naţională şi au stabilit fundamentul pentru Mesia.
- Totuşi, oamenii decăzuţi fondaseră deja naţiuni puternice, asemenea Egiptului, guvernate de conducători satanici, care se opuneau providenţei lui Dumnezeu pentru restaurare.
- De aceea, cu toate că fundamentul naţional pentru Mesia a fost stabilit în centru cu Iosua, era nevoie de a construi un regat suveran din care Mesia să poată confrunta naţiunile satanice ale lumii.
- Totuşi, odată intraţi în Canaan, generaţia tânără de israeliţi au devenit şi ei necredincioşi.
- Aşadar, providenţa lui Dumnezeu a fost prelungită iarăşi, şi va suferi repetate obstacole până în timpul lui Isus.
Providenţa de restaurare în centru cu Isus
- La început, Adam trebuia să domnească peste îngeri, însă, din cauza căderii lui, oamenii au ajuns sub stăpânirea lui Satan.
- Isus a venit ca cel de al doilea Adam, pentru a-l supune singur pe Satan şi a stabili Împărăţia Cerurilor.
- Iacov a mers pe calea simbolică de supunere a lui Satan,
- în timp ce Moise a mers pe calea imagine.
- Căile lor au deschis drumul pentru ca Isus să urmeze calea reală.
- Mergând pe calea mondială de restaurare a Canaanului, Isus a urmat modelul demonstrat în calea naţională de restaurare a Canaanului, când Moise lucra pentru a-l subjuga pe Satan.
- Când Dumnezeu i-a spus lui Moise, „Le voi ridica ... un prooroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui” (Deuteron 18:18), acest prooroc era Isus.
- În prima cale mondială de restaurare a Canaanului, figura centrală căreia îi fusese încredinţată misiunea de restaurare a fundamentului credinţei a fost Ioan Botezătorul.
- Moise a trebuit să înveţe să îşi iubească fraţii de credinţă şi tradiţiile strămoşeşti în timp ce trăia la palatul Faraonului.
- În mod asemănător, Ioan Botezătorul a învăţat calea credinţei şi a ascultării faţă de Ceruri şi a făcut pregătiri pentru Mesia în timp ce trăia în pustiu.
- Astfel, Ioan Botezătorul a împlinit cu succes providenţa numărului patruzeci pentru separare de Satan
- şi a reuşit să stabilească fundamentul credinţei pentru prima cale mondială de restaurare a Canaanului.
- Deoarece Ioan Botezătorul a restaurat prin răscumpărare fundamentul credinţei, el a asigurat poziţia de Abel pentru îndeplinirea condiţiei de răscumpărare de înlăturare a naturii decăzute la nivel mondial.
- Dumnezeu a desfăşurat providenţa de începere a căii încurajând poporul evreu să creadă în Ioan prin miracolele care însoţeau viaţa acestuia.
- Deoarece poporul evreu a crezut în Ioan Botezătorul şi l-a urmat, ei puteau începe calea mondială de restaurare a Canaanului.
- Ioan Botezătorul avea îndoieli cu privire la Isus, chiar dacă a mărturisit despre el. El a negat că era Ilie, chiar dacă, de fapt, venise pentru a împlini misiunea lui Ilie.
- Aceasta nu numai că a blocat calea poporului evreu spre Isus, dar l-a făcut chiar să i se opună lui Isus.
- În realitate, Ioan a părăsit poziţia de Abel şi nu a reuşit să împlinească fundamentul substanţial sau fundamentul pentru Mesia.
- Prin urmare, prima cale mondială de restaurare a Canaanului a eşuat. La fel ca şi în timpul lui Moise, ea a fost prelungită pentru o a doua, şi apoi a treia oară.
- Fundamentul credinţei pe care Ioan îl stabilise pentru prima cale a fost invadat de Satan.
- Isus însuşi a trebuit acum să preia misiunea lui Ioan şi să restaureze prin răscumpărare fundamentul credinţei, pentru a restaura Canaanul.
- Când a postit timp de 40 de zile în pustiu, Isus a făcut-o pentru a-l separa pe Satan anume cu scopul de a restaura fundamentul credinţei.
- Fiindcă se afla într-o astfel de situaţie, Isus i-a poruncit lui Petru să nu divulge poporului evreu faptul că el era Mesia.
- În primul rând, Isus, fiind în poziţia lui Ioan Botezătorul, a restaurat prin răscumpărare fundamentul credinţei pentru cea de a doua cale mondială de restaurare a Canaanului.
- Prin aceasta, Isus a restaurat tot ce Îi fusese oferit lui Dumnezeu în decursul providenţei cu scopul de a stabili fundamentul credinţei.
- Mai mult, Isus a restaurat prin răscumpărare, în acelaşi timp, toate providenţele numărului 40 pentru separare de Satan, desfăşurate în decursul a 4000 de ani de la Adam.
- În al doilea rând, ridicându-se din poziţia lui Ioan Botezătorul în poziţia de Mesia, Isus a pregătit calea pentru împlinirea celor trei mari binecuvântări ale lui Dumnezeu şi pentru restaurarea fundamentului celor patru poziţii.
- Isus era întruchiparea celor trei manifestări ale graţiei (tablele de piatră, Chivotul Făgăduinţei şi Cortul) şi a celor Zece Porunci.
- De aceea, Dumnezeu a condus providenţa de începere a celei de a doua căi mondiale de restaurare a Canaanului, pe baza propriilor cuvinte ale lui Isus şi a faptelor lui miraculoase.
- Stând pe fundamentul pentru Mesia, Isus s-ar fi ridicat din poziţia lui Ioan Botezătorul în poziţia lui Mesia.
- Atunci, altoind toţi oamenii cu sine, omenirea ar fi fost renăscută, curăţată de păcatul originar şi ar fi devenit una în inimă cu Dumnezeu.
- Ei şi-ar fi restaurat natura originară, dăruită de Dumnezeu şi ar fi construit Împărăţia Cerurilor pe pământ în timpul lui Isus.
- Satan l-a înfruntat pe Isus prin Iuda Iscariotul, discipolul care l-a trădat.
- Din cauza lipsei de credinţă a liderilor evrei şi a lui Iuda, Isus nu a putut stabili nici fundamentul substanţial, nici fundamentul pentru Mesia, pentru cea de a doua cale mondială de restaurare a Canaanului.
- Astfel, cea de a doua cale mondială s-a sfârşit printr-un eşec.
- Isus, care era centrul credinţei pentru poporul evreu, a trebuit să meargă pe calea morţii şi să fie crucificat,
- iar poporul evreu l-a pierdut pe cel care trebuia să fie centrul spiritual şi fizic al credinţei sale.
- Ei nu mai aveau o bază pe care să înceapă cea de a treia cale mondială de restaurare a Canaanului ca o cale substanţială.
- În schimb, creştinii, cel de al Doilea Israel, urmau să înceapă această cale ca o cale spirituală, slăvindu-l pe Isus cel înviat drept centru al credinţei lor.
- Hristos la a Doua Venire va prelua misiunea lui Isus. El va desăvârşi, atât spiritual cât şi fizic, cea de a treia cale mondială de restaurare a Canaanului.
- După ce Isus s-a lipsit de corpul său pe cruce, el a recuperat misiunea lui Ioan Botezătorul spiritual.
- În timpul perioadei de patruzeci de zile de la învierea lui şi până la înălţarea la cer, Isus a împlinit providenţa spirituală a numărului patruzeci pentru separare de Satan.
- Prin aceasta, Isus a restaurat fundamentul credinţei pentru calea spirituală în cea de a treia cale mondială de restaurare a Canaanului.
- Făcându-şi apariţia, Isus înviat a realizat providenţa numărului patruzeci pentru separare de Satan, în timp ce ocupa spiritual poziţia lui Ioan Botezătorul.
- Prin aceasta, el a stabilit fundamentul credinţei pentru calea spirituală, în poziţia de Părinte Adevărat spiritual. În acelaşi timp, din poziţia de copil, el a asigurat poziţia de Abel pentru îndeplinirea condiţiei de răscumpărare pentru înlăturarea naturii decăzute.
- Isus înviat era el însuşi întruchiparea spirituală a tablelor de piatră, a Chivotului Făgăduinţei şi a Cortului.
- El şi-a adunat discipolii împrăştiaţi prin toată Galileea şi a înfăptuit providenţa de începere a căii înzestrându-i cu puterea de a săvârşi miracole şi semne.
- Credincioşii devotaţi ocupau poziţia lui Cain.
- Crezând în Isus şi urmându-l cu devotament, ei au îndeplinit condiţia de răscumpărare pentru înlăturarea naturii decăzute şi au restaurat fundamentul spiritual de substanţă.
- Discipolii au stabilit fundamentul spiritual de substanţă şi fundamentul spiritual pentru Mesia.
- Pe acest fundament, Isus s-a înălţat din poziţia de purtător spiritual al misiunii lui Ioan Botezătorul la poziţia de Mesia spiritual şi l-a trimis pe Sfântul Duh.
- Prin aceasta, Isus şi Sfântul Duh au devenit Părinţi Adevăraţi spirituali şi au început lucrarea dăruirii renaşterii.
- Din momentul coborârii Sfântului Duh în ziua Cincizecimii, (Fapte 2:1-4) Isus înviat, ca Tată Adevărat spiritual şi Sfântul Duh, ca Mamă Adevărată spirituală, au lucrat în unitate
- pentru a oferi renaşterea spirituală prin altoirea spirituală a credincioşilor cu sine. Aceasta este lucrarea de salvare spirituală.
- Prin credinţă şi slujirea lui Isus cel înviat, care stă pe fundamentul spiritual pentru Mesia,
- creştinii pot realiza restaurarea Canaanului spiritual şi pot intra în sfera graţiei lui.
- Pe de altă parte, corpurile fizice ale creştinilor ocupă aceeaşi poziţie ca şi corpul lui Isus,
- care a fost atacat de Satan prin crucificare.
- Prin urmare, creştinii rămân a fi întinaţi de păcatul originar şi, astfel, trebuie încă să meargă pe calea separării de Satan pregătindu-se pentru a Doua Venire a lui Hristos.
- Isus a restaurat Canaanul ca o sferă mondială spirituală, Domnul celei de a Doua Veniri însă trebuie să desăvârşească cea de a treia cale mondială, drept o cale substanţială şi să construiască Împărăţia Cerurilor reală pe pământ.
- Din acest motiv, el trebuie să se nască pe pământ, în corp.
- El nu va mai muri fără a împlini providenţa de restaurare.
- Aceasta deoarece providenţa lui Dumnezeu a început cu Adam, a fost prelungită prin Isus şi va da roade negreşit la cea de a Doua Venire a Domnului.
- Mai mult, providenţa spirituală a lui Dumnezeu pentru restaurare, în decursul celor două mii de ani de la Isus, a pregătit un mediu social şi legal democratic care îl va proteja pe Domnul celei de a Doua Veniri.
- Scopul ultim al providenţei lui Dumnezeu pentru restaurare este de a transforma oamenii decăzuţi, care nu au nici o legătură cu descendenţa lui Dumnezeu, în copii născuţi din descendenţa directă a lui Dumnezeu.
- În timpul lui Noe, deoarece Noe a dat dovadă de un devotament suprem, familia lui a putut să stabilească o relaţie indirectă cu Dumnezeu, ca slugă a slugilor.
- Familia lui Avraam şi urmaşii lor, poporul ales de Dumnezeu, au fost ridicaţi în poziţia de slugi ale lui Dumnezeu.
- În timpul lui Isus, discipolii au fost ridicaţi din poziţia de slugi la cea de copii adoptivi.
- Hristos se va reîntoarce şi va restaura întreaga omenire pentru a fi copiii lui Dumnezeu din descendenţa directă.
- Hristos cel revenit va conduce providenţa de începere a căii pe baza Cuvântului şi apoi va desăvârşi fundamentul pentru Mesia atât la nivel spiritual cât şi fizic.
- Pe acel fundament, el va altoi întreaga omenire cu sine, curăţind-o de păcatul originar şi restaurându-o pentru a deveni copiii lui Dumnezeu, născuţi din descendenţa Lui.
- Domnul celei de a Doua Veniri va începe prin stabilirea, atât la nivel spiritual, cât şi fizic, a fundamentului familial pentru Mesia.
- Apoi el îşi va extinde scopul îndreptându-se spre clan, societate, naţiune, lume şi cosmos.
- Atunci când acest fundament va fi asigurat, el va reuşi, în cele din urmă, să construiască Împărăţia Cerurilor.